APARATUL GENITAL FEMEL

Este reprezentat de organele genitale femele (Organa genitalia feminina), alc
tuite
din cele trei segmente majore: gonadele feminine reprezentate de ovare; c
ile de
conducere ale ovulului constituite din tubele uterine, uter, vagin i vestibulul vaginal;
organul copulator reprezentat de vulv
i clitoris. O parte din organul genital femel
completeaz
morfofuncional aparatul urinar, asigurând astfel eliminarea urinii la
exterior.

OVARUL
Ovarul (Ovarium) este un organ pereche, de form
sferic
, constituie ferm
i
aspect neregulat datorit
foliculilor ovarieni sau corpilor galbeni prezeni pe suprafaa
ovarului. Sunt organe plasate în regiunea sublombar
, ventral de procesele transverse ale
vertebrele lombare I-IV i caudo-ventral de rinichi. În organism îndeplinesc atât funcie
gametogen
cât i funcie endocrin
.
Fiecare ovar prezint
dou
fee, dou
extremit
i i dou
margini.
Fa
a lateral (Facies lateralis) i fa
a medial (Facies medialis) sunt mai mult sau
mai puin neregulate în funcie de ciclul sexual.
Marginea liber (Margo liber), în general convex
este orientat
ventral, excepie
face iapa la care aceast
margine este concav
i marcat
de fosa ovarului (Fossa
ovarii).
Marginea mezoovaric (Margo mesoovaricus), situat
dorsal este caracterizat
prin
prezena hilului ovarului, locul unde p
trund i ies din ovar artere, vene i nervi.
Extremitatea tubar (Extremitas tubaria) numit
i pol cranial este situat
în
vecin
tatea infundibulului tubar, iar extremitatea uterin (Extremitas uterina) este
opus
precedentei, situat
înspre cornul uterin corespondent de care este legat
prin
ligamentul propriu al ovarului (Lig. ovarii proprii).
Ovarul este suspendat în cavitatea abdominal
de mezoul ovarian (Mesovarium)
care reprezint
extremitatea cranial
a ligamentelor largi, prin care marginea mezoovaric

este consolidat
de peretele abdominal. Mezoul ovarian poate fi sistematizat într-un
mezou distal care este plasat între ovar i originea mezosalpinxului (mezoul tubei
uterine) i mezou proximal care se continu
de la originea mezosalpinxului pân
la
peretele abdominal.
Marginea cranial
a mezoovarului reprezint
ligamentul suspensor al ovarului
(Lig. suspensorium ovari).
Bursa ovarian (Bursa ovarica) este un reces peritoneal alc
tuit din mezoul distal
i mezosalpinx, cu aspect de "capion" i care acoper
mai mult sau mai puin ovarul în
funcie de specie.
Ovarul prezint
tunica seroas
, ce acoper
albugineea, care la rândul s
u înconjoar

esutul propriu al ovarului format din cortical
i medular
.
Tunica seroas
învelete organul la exterior, originea sa fiind în peritoneul visceral.
Corticala este plasat
la periferia ovarului, cu excepia iepei la care se g
sete la
interior, are structur
parenchimatoas
, iar la nivelul ei se g
sesc foliculi ovarieni în
diferite stadii de dezvoltare, corpi galbeni i celule interstiiale.
Aparatul genital femel Marius Pentea
Medulara este plasat
central, cu excepia iepei, este alc
tuit
din esut conjunctiv
lax, conine vase sanguine i limfatice, terminaiuni nervoase i celule interstiiale cu rol
endocrin.

TUBA UTERIN
Tuba uterin (Tuba uterina) se mai numete salpinx, oviduct, tromp
uterin
sau
trompele lui Fallope, este un conduct par, foarte flexuos i îngust, având lungime
variabil
în funcie de specie. Este susinut de mezoul tubei uterine (Mesosalpinx) i are
rolul de a transporta gameii de la ovar la cornul uterin corespondent, constituind i locul
unde se realizeaz
cuplarea gameilor. Împreun
cu uterul i cu vaginul se dezvolt

ontogenetic din canalele Müller.
Extremitatea prin care tuba uterin
se prinde pe ovar se numete infundibul
(Infundibulum tubae uterinae) sau pavilionul tubei uterine, care are aspect conic, iar
marginile sale libere sunt franjurate de o serie de pliuri, ce vor forma fimbriile tubare
(Fimbria tubae), dintre care numai una se detaeaz
i se fixeaz
pe ovar constituind
fimbria ovaric (Fimbria ovarica). În timpul ovulaiei infundibulul devine turgescent,
fimbriile aplicându-se pe ovar în vederea capt
rii ovulului. Traiectul tubei uterine este
lung i flexuos, prezentând imediat caudal de infundibul o dilataie numit
ampula tubei
uterine (Ampulla tubae uterinae). Istmul tubei uterine (Isthmus tubae uterinae)
reprezint
un segment foarte îngust care este cuprins între ampula tubar
i extremitatea
uterin
, prin care comunic
cu cornul uterin corespondent.
Structura trompelor uterine este reprezentat
de mucoas
, musculoas
mai slab
reprezentat
în regiunea pavilionului, deoarece este format
dintr-un singur strat de fibre
musculare, iar la exterior seroasa învelete organul.

UTERUL
Uterul (Uterus) este un organ musculo-membranos, situat în cavitatea pelvin
, cu
rolul de a primi, ad
posti i hr
ni produsul de concepie i care datorit
contraciilor sale
asigur
transportul spermatozoizilor spre trompa uterin
.
Deriv
embriologic împreun
cu tubele uterine din canalele Müller, contopite parial
i care la toate femelele mamiferelor domestice formeaz
uterul bicorn, o form

intermediar
între uterul simplu de la primate i uterul dublu de la iepuroaic
.
Din sens cranial în sens caudal uterul este alc
tuit din coarnele uterine, corpul uterin
i cervixul uterin.
Coarnele uterine (Cornua uteri) sunt nite conducte musculare divergente. Lateral,
fiecare corn uterin prezint
marginea mezometric (Margo mesometricus) de care se
prinde ligamentul lat corespondent, iar medio-ventral se afl
marginea liber (Margo
libera). Cele dou
coarne uterine sunt unite medial prin ligamentul intercornual (Lig.
intercornuale), variabil dezvoltat în funcie de specie i care este dublu numai la vac
.
Corpul uterin (Corpus uteri) reprezint
poriunea mijlocie a uterului, este plasat
cranial de cervix i circumscrie cavitatea uterin (Cavum uteri). Este aplatizat dorsoventral
i prezint
o fa
 dorsal (Facies dorsalis) care vine în contact cu rectul i o fa

ventral (Facies ventralis) care este în contact cu vezica urinar
. Prin marginile stâng
Aparatul genital femel Marius Pentea
i dreapt (Margo uteri sinister et dexter) uterul este fixat în cavitatea abdominal
de
c
tre ligamentele late.
Ligamentele late (Lig. latum) stâng i drept sunt nite mezouri, relativ groase, cu
originea pe plafonul cavit
ii abdominale i pe peretele dorso-lateral al bazinului i
terminaia pe marginile mezometriale ale coarnelor i corpului uterin.

CERVIXUL
Cervixul (Cervix uteri) sau colul uterin face leg
tura între uter i vagin, asigurând
închiderea cavit
ii uterine. Prezint
o por
iune prevaginal (Portio prevaginalis) i o
por
iune vaginal (Portio vaginalis) str
b
tute de canalul cervixului (Canalis cervix),
îngust i care comunic
cu uterul prin orificiul uterin intern (Ostium uteri internum) i
cu vaginul prin orificiul uterin extern (Ostium uteri externum). Poriunea vaginal
a
cervixului proemin
în vagin i formeaz
floarea involt
.
La toate mamiferele domestice uterul este alc
tuit din seroas
, musculoas
i
mucoas
.
Tunica seroas (Tunica serosa) sau perimetrul reprezint
peritoneul care acoper
la
exterior organul.
Tunica musculoas (Tunica muscularis) sau miometrul este alc
tuit din fibre
musculare netede, dispuse pe dou
straturi, stratul intern alc
tuit din fibre circulare sau
fibre dispuse plexiform i stratul extern alc
tuit din fibre longitudinale.
Tunica mucoas (Tunica mucosa) sau endometrul formeaz
numeroase cute, care la
nivelul cervixului se m
resc i se orienteaz
longitudinal i transversal determinând
închiderea orificiului uterin extern, accesul în cavitatea uterin
fiind foarte dificil.
Parametrul reprezint
un esut conjunctiv flasc, bogat în vase sanguine, limfatice i
nervi, dispus între cele dou
straturi musculare i care se continu
bilateral cu
mezometrul

VAGINUL
Vaginul (Vagina) este un conduct musculo-membranos, uor aplatizat dorso-ventral
i care formeaz
împreun
cu vestibulul vaginal i cu vulva organul copulator femel.
Dorsal, vaginul vine în contact cu rectul, iar ventral cu vezica urinar
i cu uretra. În jurul
poriunii vaginale a cervixului, vagina formeaz
fornixul vaginal (Fornix vaginae), care
lipsete la scroaf
.
Himenul (Hymen) este un pliu mucos transvers, situat la limita dintre vagin i
vestibulul vaginal, plasat puin cranial de orificiul extern al uretrei.
Structura vaginului este reprezentat
de seroas
, subseroas
, musculoas
i mucoas
.
Peritoneul nu acoper
vaginul în totalitate, astfel c
1/3 caudal
a vaginului este acoperit

de adventice.
Vestibulul vaginal (Vestibulum vaginae) este un conduct uro-genital, bine
individualizat la femele mamiferelor domestice. Reprezint
continuarea caudal
a
vaginului i se întinde pân
dup
orificiul extern al uretrei, în dreptul labiilor vulvare.
La vaca
, oaie, scroaf
a c
ea pe planeul i/sau în peretele lateral al vestibulului
vaginal se deschid glandele vestibulare mici (Gll. vestibulares minor).
Glandele vestibulare mari (Gll. vestibulares major) denumite si "glandele lui
Bartholin" sunt plasate câte una în pereii ventro-laterali ai vestibulului vaginal i se
deschid în vestibul printr-un canal mic. Sunt prezente la vaca
, pisic
i inconstant la oaie,
având rolul de a lubrefia vaginul, iar datorit
unor substane odorante atrag masculii în
perioada c
ldurilor.
Bulbii vestibulari sunt formaiuni erectile, bogat vascularizate i plasate în
submucoasa vestibular
, prezeni numai la iapa.


VESTIBULUL VAGINAL
VULVA
Vulva (Pudendum femininum, s. Vulva) reprezint
singurul segment extern al
organului genital femel, fiind alc
tuit
din dou
labii vulvare (Labia pudendi), unite
dorsal i ventral la nivelul comisurii dorsale i ventrale (Commissura labiorum ventralis
et dorsalis) i care delimiteaz
, vertical, fanta vulvar (Rima pudendi).
Vulva este situat
ventral de anus, de care este desp
rit
prin perineu. Labiile
vulvare sunt acoperite la exterior de piele fin
, nud
sau prev
zut
cu peri fini.
La nivelul comisurii ventrale a vulvei se g
sete clitorisul (Clitoris), un organ
erectil, omolog penisului de la masculi, având originea pe arcada ischiadic
. Clitorisul
prezint
analog penisului, dou
r
d
cini, un corp i un gland.

PARTICULARITI SPECIFICE ALE APARATULUI GENITAL FEMEL
La iapa ovarele sunt mari i globuloase, cu aspect reniform. Au marginea liber

br
zdat
de fosa de ovulaie, fiind plasate ventral de vertebrele lombare IV-V. Medulara
este situat
la exterior, iar corticala la interior. Mezoul ovarian este lung, putând fi palpat
transrectal. Peritoneul acoper
ovarul cu excepia fosei de ovulaie.
Tuba uterin
este lung
i flexuoas
. Infundibulul trompei uterine se prinde de ovar
în jurul fosei de ovulaie. Bursa ovarian
este plasat
lateral pe ovar.
Uterul este bicorn, neseptat, situat în cavitatea abdominal
. Coarnele uterine sunt
divergente i uor curbate cranio-dorsal, ajungând pân
în vecin
tatea ovarelor.
Ligamentul intercornual este simplu. Poriunea vaginal
a cervixului proemin
în fornixul
vaginal, formând floarea involt
.
Vaginul este relativ lung i extensibil, având mucoasa uor plisat
longitudinal.
Vestibulul vaginal este scurt, bulbii vestibulari bine dezvoltai, iar glandele
vestibulare mici sunt prezente pe planeul i în pereii laterali ai vestibulului.
Vulva este pigmentat
, comisura dorsal
este ascuit
, iar comisura ventral
este
rotunjit
. Labiile vulvare sunt groase, iar clitorisul bine dezvoltat.
La vac ovarele sunt mici i neacoperite de peritoneu. Suprafaa lor este neregulat

datorit
prezenei a numeroi foliculi ovarieni sau corpi galbeni în diferite stadii de
evoluie. Ovarele pot fi palpate transrectal în dreptul tuberului coxal al iliumului.
Tubele uterine sunt relativ lungi, dar cu flexuozit
ile terse. Bursa ovarian
este
foarte larg
, iar infundibulul acoper
aproape total ovarul.
Uterul este bicorn, parial septat, iar ligamentul intercornual este dublu. Coarnele
uterine sunt lungi, curbate caudo-ventro-lateral i spiralate asem
n
tor coarnelor de
berbec.
Mucoasa uterin
prezint
pliuri longitudinale i este prev
zut
cu proeminene
mucoase, numite carunculii uterini (Caruncules), rotunzi sau ovali, dispui pe 4 rânduri,
câte 10-14 carunculi, de forma unui bob de fasole la vacile negestante, dar care în gestaie
se m
resc considerabil ajungând de m
rimea unui cartof. Suprafaa carunculilor este
convex
i rugoas
datorit
criptelor în care se angreneaz
placenta. Cervixul prezint
3-4
pliuri circulare astfel c
floarea involt
apare dubl
sau tripl
. Fornixul vaginal este mai
profund în sens dorsal decât ventral.
Aparatul genital femel Marius Pentea
În vestibulul vaginal exist
un diverticul suburetral evident, iar în planeul vestibular
sunt prezente glandele vestibulare mari.
Vulva este puin pigmentat
, având comisura ventral
ascuit
i prev
zut
cu un
smoc de peri lungi, iar comisura dorsal
este rotunjit
. Clitorisul este mai redus.
La oaie i capr ovarele sunt foarte mici i plasate ventral de vertebra lombar
V.
Uneori corpul galben poate fi de dou
ori mai mare decât ovarul.
Tubele uterine sunt foarte lungi i flexuoase.
Uterul este bicorn, parial septat. Coarnele uterine sunt asem
n
toare cu cele de la
vac
, dar spiralarea lor este mai strâns
, iar ligamentul intercornual este unic. Carunculii
uterini sunt dispui pe dou
rânduri, în num
r de 10-12 i au suprafaa uor concav
. La
capr
, num
rul carunculilor uterini este mai mare i suprafaa lor este plan
. Floarea
involt
este unic
. Glandele vestibulare mari i mici sunt prezente ocazional numai la
oaie, fiind absente la capr
.
Labiile vulvare sunt relativ subiri, comisura dorsal
rotunjit
, comisura ventral

ascuit
i prev
zut
cu un apendice cutanat conic. Clitorisul este evident i are glandul
ascuit i curbat caudal.
La scroafa ovarele au form
neregulat
i datorit
numeroilor foliculi ovarieni i a
corpilor galbeni au aspect de "mur
".
Trompele uterine sunt lungi i sinuoase, infundibulul este larg, iar fimbriile tubare
sunt reduse sau lipsesc
Mezosalpinxul este foarte amplu i bogat vascularizat. Bursa ovarian
este larg
,
acoperind în totalitate ovarul.
Uterul este bicorn, parial septat i plasat în cavitatea abdominal
. Coarnele uterine
sunt foarte lungi (pân
la 150 cm), flexuoase, de constituie ferm
. Corpul uterin este
scurt, în schimb cervixul este foarte lung, iar canalul cervical se închide prin intermediul
unor perni
e cervicale (Pulvinus cervicales) sau cuzinei, care se angreneaz
reciproc,
asigurând etaneitatea cervixului.
Vaginul este lung i lipsit de fornixul vaginal. În vestibulul vaginal se deschid
glandele vestibulare mici, fiind prezent i diverticulul suburetral.
Vulva are comisura ventral
ascuit
i prelungit
de un apendice conic. Clitorisul
este mic.
La c
ea i pisic ovarele sunt mici, ovale i acoperite total de bursa ovarian
. Sunt
plasate caudo-ventral de rinichi, în dreptul vertebrelor lombare III-IV. Mezosalpinxul
conine o mare cantitate de esut adipos la c
ea i mai puin la feline.
Uterul este bicorn, parial septat. Coarnele uterine sunt lungi, uniforme i divergente.
Ligamentul intercornual este scurt. Corpul uterin este relativ scurt. Ligamentele largi sunt
bogate în esut adipos. La feline uterul seam
n
cu cel de la c
ea, în schimb canalul
cervixului este oblic, iar fornixul vaginal are aspect de papil
.
În vestibulul vaginal sunt prezeni bulbii vestibulari, evideni, iar glandele
vestibulare mici sunt dezvoltate. La feline, în vestibulul vaginal se deschid i glandele
vestibulare mari.
Labiile vulvare sunt dublate lateral de câte un pliu cutanat. Clitorisul este foarte
dezvoltat, fiind prev
zut cu o formaiune cartilaginoas
, asem
n
toare osului penian.
La iepuroaica ovarele sunt mici i alungite, cu suprafaa neregulat
i sunt dispuse
ventral de vertebrele lombare II-III. Bursa ovarian
este slab dezvoltat
i nu acoper
a
ovarele.
Uterul este bicorn, total septat ca i la marsupiale i monotreme. Coarnele uterine
sunt cilindrice, flexuoase i nu se deschid în comun în cavitatea uterin
, ci se continu

spre vagin prin dou
canale independente care se deschid fiecare prin câte un cervix
propriu.
Labiile vulvare sunt acoperite de peri lungi i fini, fiind dublate medial de câte o
cut
a mucoasei care vor constitui labiile mici. Comisura dorsal
este ascuit
, iar cea
ventral
este rotunjit
. Clitorisul este lung i înconjurat de un veritabil prepu.