Aparatul respirator (Apparatus respiratorius) este alctuit dintr-un ansamblu deorgane care concur la restauraia gazoas a sângelui, la realizarea hematozei .
Fiziologic, aparatul respirator îndeplinete în organism trei funcii eseniale:
respiraia, care se realizeaz prin intermediul plmânilor; olfacia, realizat la nivelul
labirintului etmoidal de mucoasa olfactiv; fonaia, asigurat de laringe.
Anatomic, aparatul respirator este divizat în: 1. cile respiratorii, reprezentate de
cavitile nazale, laringe, trahee i bronhii; 2. plmânii, sediul respiraiei i al hematozei.
Cavitatea toracic i pleura reprezint componenta funcional care adpostete i
asigur mecanismul de ventilaie al aparatului respirator.
NASUL
Nasul (Nassus externus) reprezint un relief extern, mai mult sau mai puin
delimitat în seria mamiferelor domestice de buza superioar, care se continu dorsocaudal,
direct, fr demarcaie, cu fruntea prin poriunea dorsal a nasului (Dorsum
nasi), prin rdcina nasului (Radix nasi), iar rostral se termin la nivelul vârfului
nasului (Apex nasi). Ventro-lateral de vârful nasului se deschid nrile (Narines). Între
nri i buza superioar, diferit în funcie de specie se formeaz, planul nazal la ecvine,
ovine, caprine, carnivore i leporide, planul nazo-labial la bovine i planul rostral la
suine.
Narile au form diferit în functie de specie, de fant mai mult sau mai puin larg
i oblic în direcie dorso-caudal, fiind susinute de un perete cartilaginos i mai puin
mobil, situat dorso-medial i care reprezint aripa nasului (Ala nasi). Medio-ventral de
la nivelul nasului, dirijat înspre buza superioar se întinde filtrul (Philtrum) mai mult sau
mai puin evident în funcie de specie. Unghiul dorso-lateral se prelungete caudal la
ecvine cu un diverticul nazal (Diverticulum nasi) sau nara fals, un pliu cutanat care se
extinde lateral pe incizura nazo-incisiv, iar la suine i carnivore cu un an alar (Sulcus
alaris).
CAVITILE NAZALE
Cavitile nazale (Cavum nasi) sunt dou conducte de form aproximativ
dreptunghiular care comunic cu exteriorul prin nri, iar cu faringele prin choane
(Choanae), fiind delimitate între ele de ctre septul nazal.
Septul nazal (Septum nasi) desparte cele dou caviti nazale, sprijinindu-se ventral
în anul septal al vomerului, fiind alctuit dintr-un cartilaj, o poriune membranoas i oporiune osoas.
Cartilajul septului nazal (Cartilago septi nasi) se continu caudal cu un proces
caudal (Processus caudalis), care se extinde între lama perpendicular a osului etmoid i
reprezint poriunea osoas (Pars ossea) a septului nazal.
Rostral, cartilajul septului nazal se continu cu poriunea membranoas (Pars
membranacea).
Cavitile nazale sunt sistematizate într-un vestibulul nazal i o cavitate nazal
propriu-zis.
Aparatul respirator 1 Marius Pentea
Vestibulul nazal (Vestibulum nasi) este situat la intrarea în cavitatea nazal, fiind
delimitat de aripa nasului i de poriunea mobil a septului nazal. Caudal, limita dintre
vestibulul nazal i cavitatea nazal propriu-zis este marcat de pragul nasului (Limen
nasi), linia ce desparte pielea fin de mucoasa nazal i care se rsfrânge în cavitatea
nazal. Ventral, alturi de pragul nasului se gsete orificiul nazo-lacrimal (Ostium
nasolacrimale) care reprezint deschiderea rostral a canalului nazo-lacrimal (Ductus
nasolacrimalis).
Nrile i vestibulul nazal sunt susinute de un schelet cartilaginos, acoperit de
muchi i de piele.
Cartilajul alar (Cartilago alaris) reprezint suportul principal al aripii nasului,
putând fi sistematizat într-o lam (Lamina) dispus lateral i un corn (Cornu) dispus
ventro-medial.
Cartilajul lateral dorsal al nasului (Cartilago nasi lateralis dorsalis) reprezint o
expansiune format de marginea ventral a cartilajului septal, care completeaz osul
nazal pân la incizura nazo-incisiv. Este scurt i gros la ecvine, mai larg la rumegtoare,
absent la suine, carnivore i leporide.
Cartilajul lateral ventral al nasului (Cartilago nasi lateralis ventralis) reprezint
un fel de margine a procesului nazal al osului incisiv i se unete cu precedentul la nivelul
incizurii nazo-incisive.
Cartilajele accesorii (Cartilago nasales accesoriae) sunt plasate lateral i medial
de cartilajul alar, cu excepia ecvinelor la care lipsete cartilajul lateral. Cartilajul
accesoriu lateral se ataeaz de cartilajul lateral ventral la carnivore, de osul rostral la
suine i de cartilajul dorso-lateral la rumegtoare. Cartilajul accesoriu medial, foarte bine
dezvoltat la ecvine, întrete pliul alar care se va prelungi cu cornetul nazal ventral.
Micrile nrilor sunt asigurate prin aciunea muchilor care îi au originea pe os i
terminaia pe pielea regional, asigurând deplasarea i deformarea cartilajelor nazale, în
principal al cartilajului alar. Musculatura nrilor este reprezentat de: muchiul dilatator
apical al nrilor, muchiul ridictor nazo-labial, muchiul canin i muchiul orbicular al
gurii.
Vascularizaia arterial este asigurat de ramuri care provin din arterele labial
superioar, lateral a nasului i dorsal a nasului.
Venele sunt satelite arteriale i sunt drenate prin intermediul unui plex venos al
mucoasei nazale care este foarte bine reprezentat mai ales pe septul nazal.
Inervaia senzitiv este asigurat de nervul trigemen, nervul infraorbitar al
maxilarului, iar inervaia motoare este realizat de ramurile bucale ale nervului facial.
Cavitile nazale propriu-zise (Cavum nasi proprium) sunt în numr de dou,
întinzându-se rostral de la nivelul pragului nasului i caudal pân la osul etmoid.
Fiecare cavitate nazal prezint: un plafon, reprezentat de oasele nazale, un planeu,
format de oasele incisive, maxilare, palatine i care separ cavitatea nazal de cavitatea
oral, un perete medial, reprezentat de septul nazal, puternic vascularizat i un perete
lateral format din oasele nazal i maxilar.
În fiecare cavitate nazal, pe pereii laterali preomin corneii nazali care
delimiteaz meaturile nazale .
Corneii nazali sunt lame osoase papiracee, prinse de peretele cavitii nazale,
rsucite sau încolcite i cptuite de mucoas nazal.
Aparatul respirator 1 Marius Pentea
Cornetul nazal dorsal (Concha nasalis dorsalis) se prinde de creasta etmoid a
osului nazal, este mai redus i se rsucete în sens lateral, pentru a se termina rostral la
nivelul vestibulului nazal prin pliul drept (Plica recta). În poriunea sa caudal conine
sinusul cornetului dorsal (Sinus conchae dorsalis) care comunic cu meatul mijlociu, cu
excepia ecvinelor la care acest sinus este anexat sinusului frontal formându-se sinusul
concofrontal care se deschide în sinusul maxilar caudal.
Cornetul nazal ventral (Concha nasalis ventralis) este mai scurt dar mai gros
decât cel dorsal. Se ataeaz pe creasta concal a osului maxilar, se rsucete dorsal i se
termin rostral prin dou pliuri mucoase, pliul alar (Plica alaris) spre aripa nasului i
pliul bazal (Plica basalis) care la ecvine este strbtut de conductul nazo-lacrimal. La
carnivore, în vestibulul nazal se reliefeaz dorso-rostral de pliul alar o serie de pliuri ale
mucoasei, pliul oblic (Plica obliqua) pe care se deschid orificiul glandei nazale laterale i
pliurile paralele (Plicae paralelae) situate pe peretele dorso-lateral al vestibulului nazal.
La ecvine în poriunea caudal a cornetului ventral se realizeaz o cavitate buloas
(Bulla conchales) ce intr în compoziia sinusului maxilar rostral. La rumegtoare i
suine se mai formeaz i un sinus concal ventral (Sinus conchae ventralis), independent.
Cornetul nazal mijlociu (Conchea nazalis media) este foarte dezvoltat la carnivore
mai redus la rumegtoare i leporide i proemin în cavitatea nazal între corneii nazali
dorsal i ventral.
Corneii etmoidali (Concha ethomoidales) sunt situai caudal la nivelul cavitilor
nazale.
Corneii nazali determin formarea unor spaii virtuale denumite meaturi nazale.
Meaturile nazale sunt în numr de trei, dorsal, mijlociu i ventral i care comunic
între ele printr-un meat nazal comun (Meatus nasi comunis) situat între septul nazal i
extremitatea medial a corneilor nazali.
Meatul nazal dorsal (Meatus nasi dorsalis) este plasat între plafonul cavitii
nazale i cornetul nazal dorsal, terminându-se caudal în plafonul labirintului etmoidal.
Meatul nazal mijlociu (Meatus nasi medius) este situat între cornetul nazal dorsal
i cornetul nazal ventral, terminându-se caudal în labirintul etmoidal. Extremitatea sa
caudal, la ecvine i suine are forma unei depresiuni, la rumegtoare, carnivore i
leporide este bifurcat caudal, într-o ramur dorsal i o ramur ventral, situate dorsal i
respectiv ventral de cornetul nazal mijlociu.
Meatul nazal ventral (Meatus nasi ventralis) este situat între cornetul nazal ventral
i planeul cavitii nazale.
Extremitatea caudal a cavitii nazale este vast i divizat într-un etaj dorsal i un
etaj ventral.
Etajul dorsal este reprezentat de labirintul etmoidal (Labyrinthus ethmoidalis), în
trecut "labirintul olfactiv" i ocupat în totalitate de corneii etmoidali (Conchea
ethmoidales) care sunt desprii între ei de meaturile etmoidale (Meatus ethmoidales).
Fiecare cornet etmoidal este format din volute etmoidale, formându-se etmoturbinalele
(Ethmoturbinalia), acoperite de mucoasa olfactiv. Etmoturbinalele sunt numeroase i în
funcie de dispoziia lor, pot fi sistematizate în laterale i mediale. Cele rsucite lateral
vor constitui ectoturbinale (Ectoturbinalia) i vor corespunde lamei papiracee a
etmoidului, iar cele rsucite medial vor forma endoturbinalele (Endoturbinalia).
Etajul ventral al extremitii caudale a cavitii nazale este reprezentat de meatul
nazo-faringian (Meatus nasopharingeus) i care se termin la nivelul choanelor.
Aparatul respirator 1 Marius Pentea
Cavitatea nazal este cptuit de mucoas de tip respirator i de tip olfactiv.
Mucoasa respiratorie are culoare roz-roietic i cptuete cavitatea nazal cu excepia
labirintului etmoidal i a poriunilor caudale ale corneilor nazali care sunt captuite cu
mucoas de tip olfactiv.
În mucoasa respiratorie sunt prezente o serie de glande nazale (Glandulae nasales).
Mucoasa de tip olfactiv este de culoare brun-glbuie, conine glande olfactive
(Glandulae olfactoriae) i numeroase fascicule de fibre nervoase olfactive care vor forma
nervul olfactiv. Mucoasa nazal este umidificat de ctre glanda nazal lateral
(Glandulae nasalis lateralis), absent la bovine, iar la carnivore i leporide i de glanda
nazal medial (Glandulae nasalis medialis) plasat ventro rostral de septul nazal.
Organul vomero-nazal (Organum vomeronasale), numit în trecut "organul lui
Jacobson" este un organ anex al aparatului olfactiv, cu rol i funcionalitate mai puin
cunoscut. Este bine dezvoltat la reptile i vestigial la mamiferele domestice, mai bine
reprezentat la fetus decât la adult.
Este un organ par, plasat pe planeul cavitii nazale i constituit dintr-un conduct
vomero-nazal, racordat la canalul incisiv i protejat de o capsula cartilaginoas.
Conductul vomero-nazal se deschide la nivelul plafonului cavitii orale, bilateral de
papila incisiv, fiind obliterat doar la ecvine.
PARTICULARITI SPECIFICE ALE CAVITILOR NAZALELa ecvine nrile au aspect de virgul, sunt alungite dorso-caudal i foarte dilatabile,
formând împreun cu buza superioar planul nazal. Nasul este acoperit cu piele fin i
subire, înzestrat cu peri scuri i fini. Filtrul subnazal este larg i superficial. Marginea
medio-dorsal este foarte convex susinut de lama cartilajului alar, continuându-se
dorsal printr-un pliu cutanat care adpostete diverticulul nazal sau nara fals. Pragul
nasului este bine delimitat, iar ventral pe planeul vestibulului se deschide orificiul
canalului nazo-lacrimal, uneori dublu sau triplu. Cavitatea nazal propriu-zis este lung
i larg, în ea reliefându-se corneii nazali dorsal i ventral, iar caudal este prezent
cornetul nazal mijlociu, redus. Conductul vomero-nazal este obliterat.
Bovine. Nrile, filtrul i buza superioar formeaz planul nazo-labial, caracterizat
printr-o zon glabr, umed i rece la animalul sntos, prevzut cu arii poligonale
neregulate, desprite de anuri i perforate de orificiile glandelor nazo-labiale, care
reprezint "oglinda botului" sau "amprenta" animalului. Nrile sunt înguste, oblice
caudo-dorsal, de forma literei "S", au anul alar evident i puin adânc. Dorsal, în
vestibulul nazal se reliefeaz un pliu alar, sub care lateral se gsete orificiul canalului
nazo-lacrimal. Meatul nazo-faringian este scurt, înalt i comunic cu simetricul ventral de
vomer.
Cavitile nazale sunt mai scurte, cornetul nazal mijlociu mai dezvoltat, ajungând
pân la mijlocul cavitii nazale propriu-zise, determinând bifurcarea caudal a meatului
mijlociu. Caudal, corneii nazali conin câte un sinus concal, cel dorsal fiind divizat
incomplet de un sept.
Ovine. Nrile sunt mai înguste i mai alungite decât la bovine i vor forma
împreun cu buza superioar planul nazal. Filtrul este adânc i ajunge pân la nivelul
comisurilor ventrale ale nrilor. Cavitile nazale sunt simetrice cu cele de la bovine.
Cornetul nazal mijlociu este mai puin dezvoltat, iar lama sa ventral va forma un al
Aparatul respirator 1 Marius Pentea
doilea sinus concal mijlociu. Cornetul nazal ventral este lipsit de sinus concal, iar sinusul
cornetului nazal dorsal este nedivizat.
Suine. Nrile sunt mici, circulare i perforeaz planul rostral, care este rotund,
susinut de osul rostrului i pe care se observ anuri ce delimiteaz arii, pe care se
deschid glande seroase. Cartilajele nazale laterale, dorsale i ventrale sunt unite aproape
pe toat lungimea lor. Filtrul este absent. Orificiul canalului nazo-lacrimal care se termin
pe planeul vestibulului nazal este obliterat. Cavitatea nazal este lung i îngust.
Cornetul nazal dorsal conine în treimea mijlocie un sinus concal, care se prelungete
caudal pân la osul nazal, iar în cornetul nazal ventral se gsete un sinus concal.
Carnivore. Nrile sunt înguste, aproape orizontale i formeaz împreun cu buza
superioar planul nazal sau "trufa", bine individualizat, umed i rece la animalele
sntoase, brzdat de arii poligonale i desprite de anuri, acoperit de piele fin i
prevzut cu peri lungi i fini (mustile). Filtrul este adânc i evident la nivelul planului
nazal. Vestibulul nazal este îngust, iar la nivelul pragului nasului, ventral, se deschide
canalul nazo-lacrimal, dublat adesea de un orificiu accesoriu ce se deschide în meatul
mijlociu. Cavitatea nazal propriu-zis este ocupat în totalitate de corneii nazali care
sunt plisai, cutai. Cornetul nazal dorsal este mai redus. În schimb, cornetul nazal
mijlociu este voluminos i rsucit, ptrunzând pân în mijlocul cavitii nazale. Labirintul
etmoidal prezint numeroase volute etmoidale plisate, unele ajungând pân în sinusul
frontal i în sinusul sfenoidal la canide, iar la feline pân în sinusul frontal.
Leporide. Nasul este cptuit cu piele fin i este prevzut cu peri fini, tactili scuri
sau lungi (mustile), care datorit rsfrângerii mucoasei în vestibulul oral vor forma peri
vestibulari. Nrile au aspect de fant, fiind oblice dorso-caudal i descriind împreun cu
filtrul litera "Y". Filtrul este lung, adânc, despic buza superioar i formeaz cu aceasta
planul nazal. Vestibulul nazal este îngust i prevzut cu un organ cutanat mic, cu funcie
necunoscut. Cavitatea nazal propriu-zis este lung, îngust i ocupat de cornei
nazali. Labirintul etmoidal este larg i profund, iar conductul nazo-faringian lung i
îngust.
SINUSURILE PARANAZALE
Sinusurile paranazale (Sinus paranasalis) sunt caviti umplute cu aer, adpostite
în compacta oaselor craniului i care comunic direct sau indirect cu cavitile nazale. Nu
intervin în olfacie sau respiraie dar protejeaz encefalul de aciunile mecanice ce se
exercit asupra jonciunii cranio-faciale i menin o temperatur constant în cavitatea
cranian.
Cunoaterea topografiei acestor sinusuri prezint interes clinic datorit diverselorcauze patologice (corpi strini, parazii, tumori, colecii purulente) care conduc la
trepanarea i antiseptizarea lor.
Principalele sinusuri ale oaselor capului la mamiferele domestice sunt: sinusul
maxilar, sinusul frontal, sinusul palatin, sinusul sfenoidal, sinusul lacrimal
Sinusul maxilar (Sinus maxilaris) este situat în compacta osului maxilar, plasat
rostro-lateral de orbit.
Sinusul frontal (Sinus frontalis) pneumatizeaz regiunea scvamei osului frontal,
fiind delimitat de simetricul printr-un perete medial. Cavitatea sinusului frontal este
divizat de numeroase septe, perforate sau nu, în caviti mai mici.
Aparatul respirator 1 Marius Pentea
Sinusul palatin (Sinus palatinus) pneumatizeaz osul palatin i comunic cu
sinusul maxilar rostral.
Sinusul sfenoidal (Sinus sphenoidales) este situat în compacta osului sfenoid i se
întinde pân la sinusul palatin, comunicând cu acesta.
Sinusul lacrimal (Sinus lacrimalis) pneumatizeaz osul lacrimal.
La ecvine sinusurile paranazale sunt pare i în numr de 5.
Sinusul maxilar este divizat de un sept (Septum sinum maxilarium) într-un sinus
maxilar rostral i un sinus maxilar caudal, la exterior delimitat de creasta facial, gaura
infraorbitar, unghiul medial al orbitei, baza procesului temporal al zigomaticului i
alveolele molarilor.
La mgar, septul sinusului maxilar este perforat. Sinusul maxilar caudal
pneumatizeaz osul maxilar, osul lacrimal i osul zigomatic, fiind traversat de canalul
infraorbitar care-l divide într-o poriune lateral i o poriune medial, poriuni ce
comunic între ele dorsal de canalul infraorbitar. Poriunea medial comunic cu sinusul
cornetului nazal dorsal prin apertura conco-maxilar, cu sinusul sfenoid i cu meatul
nazal mijlociu prin fisura sino-nazal.
Sinusul maxilar rostral este i el divizat de canalul infraorbitar într-un compartiment
situat rostro-dorsal de creasta facial i un compartiment medial care comunic cu meatul
nazal mijlociu.
Trepanaia sinusului maxilar rostral se face dorsal de creasta facial, pe linia care
unete procesul lacrimal rostral de gaura infraorbital, iar sinusul maxilar caudal se
abordeaz în regiunea infraorbitar.
Sinusul frontal este delimitat între sutura interfrontal, linia temporal, sutura
fronto-nazal i baza procesului zigomatic al frontalului. Comunic i formeaz împreun
cu sinusul cornetului nazal dorsal, sinusul concofrontal (Sinus conchofrontalis), astfel c
poriunea rostral este mai redus i formeaz sinusul cornetului nazal dorsal, iar
poriunea caudal, mai dezvoltat formeaz sinusul frontal. Cele dou poriuni sunt
divizate de o lam transvers, perforat. Sinusul conco-frontal este desprit de simetricul
prin intermediul septului interfrontal.
Sinusul cornetului nazal dorsal este situat între lama cornetului dorsal i masa
lateral corespondent a osului etmoid i comunic cu sinusul maxilar caudal printr-un
orificiu oval, plasat rostro-lateral pe etmoid.
Sinusul sfenoidal pneumatizeaz osul presfenoid i comunic cu sinusul palatin,
formând sinusul sfeno-palatin, care va pneumatiza i aripa vomerului. Comunic cu
sinusul maxilar caudal printr-un orificiu larg, plasat între lama vertical i lama orizontal
a osului palatin.
Sinusul lacrimal pneumatizeaz osul lacrimal i comunic cu sinusul maxilar
caudal.
La ecvine, sinusurile conco-frontal, lacrimal, palatin, sfenoidal comunic numai cu
sinusul maxilar caudal, care se deschide în meatul nazal mijlociu. Sinusul maxilar rostral
este solitar
La bovine, sinusurile paranazale sunt mai dezvoltate i divizate, realizându-se o
serie de sisteme sinusale.
Sinusul maxilar este dezvoltat, unic i pneumatizeaz oasele maxilar, palatin,
zigomatic i lacrimal. Comunic cu sinusul palatin i lacrimal. Este delimitat rostral de
Aparatul respirator 1 Marius Pentea
creasta facial, tuberul facial, gaura infraorbitar i caudal de tuberul maxilar, bula
lacrimal i unghiul medial al orbitei.
Sinusul frontal pneumatizeaz osul frontal, iar treptat, cu creterea craniului osos,
va cuprinde i oasele parietale i interparietale, parial temporalul i occipitalul. Este
desprit de simetricul printr-un sept intersinusal frontal median. Fiecare sinus frontal este
divizat de ctre un sept transvers, într-un sinus frontal rostral i un sinus frontal caudal.
Sinusul frontal rostral pneumatizeaz treimea rostral a osului frontal i este
subîmprit în trei compartimente, medial, lateral i intermediar i comunic cu labirintul
etmoidal printr-un orificiu propriu.
Sinusul frontal caudal este divizat într-o poriune caudo-lateral care la rasele cu
coarne pneumatizeaz procesul cornual i o poriune rostro-medial. Septele osoase din
compacta osului frontal, împart sinusul frontal caudal în trei compartimente: rostral,
mijlociu, nucal. Compartimentul rostral pneumatizeaz poriunea mijlocie a scvamei
frontalului, se întinde rostro-lateral spre marginea supraorbitar i comunic cu cavitatea
nazal propriu-zis. Compartimentul mijlociu pneumatizeaz treimea caudal a scvamei
frontalului, baza procesului zigomatic i a procesului cornual. Compartimentul nucal este
regulat i pneumatizeaz baza condilului occipital i baza procesului jugular.
Sinusul lacrimal pneumatizeaz peretele medial al orbitei, osul lacrimal, ajungând
pân la etmoid i frontal. Este situat în continuarea caudal a sinusului maxilar.
Sinusul palatin pneumatizeaz osul palatin i este desprit de simetricul printr-un
sept. Comunic cu sinusul maxilar i cu meatul nazal mijlociu.
Sinusul sfenoidal este mai puin dezvoltat uneori absent. Este situat în compacta
osului presfenoid i comunic rostral cu labirintul etmoidal.
Ovinele au sinusurile paranazale mai puin dezvoltate decât la bovine.
Sinusul maxilar este redus i se întinde de la unghiul medial al orbitei pân la
gaura infraorbitar.
Sinusul frontal, mai redus, este împrit de un sept într-un sinus frontal lateral mai
dezvoltat i un sinus frontal medial mai redus, fiecare poriune comunicând cu cavitatea
nazal.
Sinusul palatin este cel mai redus i comunic cu sinusul maxilar, dorsal de canalul
infraorbitar, ambele comunicând cu cavitatea nazal printr-un orificiu comun.
Sinusul lacrimal este o anex a sinusului maxilar i comunic cu cavitatea nazal.
Sinusul sfenoidal este absent.
La suine, sinusurile paranazale sunt foarte dezvoltate i pneumatizeaz aproape tot
craniul osos.
Sinusul maxilar se întinde de la nivelul gurii infraorbitare pân la osul zigomatic
i comunic cu meatul nazal mijlociu.
Sinusul frontal este vast, fiind sistematizat într-un sinus frontal rostro-lateral, sinus
frontal medial i sinus frontal caudal, desprit de simetricul printr-un sept intersinusal.
Sinusul frontal rostro-lateral este redus i pneumatizeaz peretele median al orbitei pân
la nivelul procesului zigomatic al orbitei. Sinusul frontal medial pneumatizeaz caudal
osul nazal, dorso-lateral de sinusul cornetului nazal dorsal. Sinusul frontal caudal este
vast i ajunge caudal pân la protuberana occipital extern, iar lateral pân la procesul
zigomatic al temporalului. Comunic cu meatul rostral mijlociu.
Sinusul lacrimal este uneori anexat sinusului frontal rostral sau poate fi izolat.
Comunic cu labirintul etmoidal.
Aparatul respirator 1 Marius Pentea
Sinusul sfenoidal este dezvoltat i pneumatizeaz baza procesului pterigoid, aripa
presfenoidului, scvama temporalului. Prezint trei diverticule, caudal, rostral i lateral.
La carnivore sinusurile sunt mai puin dezvoltate i prezint o particularitate
remarcabil. Sinusurile frontale i sfenoide sunt cptuite mai mult sau mai puin, nu de
mucoas de tip respirator ci de mucoas olfactiv.
Sinusul maxilar este mic i transformat în reces maxilar, plasat dorsal de mseaua
carnasier, deschizându-se larg în cavitatea nazal propriu-zis.
Sinusul frontal este dezvoltat i foarte variat în funcie de ras i de individ. Se
împarte în trei poriuni: lateral, rostral, medial. Sinusul rostral pneumatizeaz rostroventral
osul frontal. Sinusul medial pneumatizeaz poriunea rostro-medial a osului
frontal i se deschide în labirintul etmoidal. Sinusul frontal lateral pneumatizeaz
poriunea caudo-lateral a osului frontal, formând un diverticul în procesul zigomatic al
parietalului. Comunic cu cavitatea nazal propriu-zis.
La feline, sinusurile paranazale sunt asemntoare cu cele de la canide, dar recesul
sinusului maxilar este foarte mic, iar sinusul frontal prezint dou poriuni, lateral i
medial.
Sinusul sfenoidal pneumatizeaz osul sfenoid, fiind foarte dezvoltat.
La leporide sinusul maxilar este îngust. Sinusul sfenoid este foarte mic. Sinusurile
corneilor etmoidali sunt foarte dezvoltate. Lipsesc sinusurile frontale, palatine i
lacrimale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu