Este alctuit din organele genitale mascule (Organa genitalia masculina): testiculeînvelite în pungile testiculare, constituie gonada masculin; epididimul si canalul
deferent, care reprezint cile de transport ale ²samântei² produs de gonade; glandele
genitale accesorii se dezvolt în vecintatea uretrei intrapelvine unde îi vars produsul
de secreie în fluidul testicular constituind sperma; penisul sau organul copulator.
TESTICULUL
Testiculul (Testis) este un organ pereche, de form ovoid sau sferic, mai mult sau
mai puin alungit în funcie de specie, situat în regiunea inghinal sau perineal. Are atât
funcie gametogen (spermatogeneza), cât i endocrin (prin secreia de testosteron).
Împreun cu epididimul este situat în pungile testiculare i prezint pentru descriere:
extremitatea capitat (Extremitas capitata) situat în vecintatea capului epididimului;
extremitatea caudat (Extremitas caudata) dispus în apropierea cozii epididimului,
faa lateral (Facies lateralis), plasat lateral i care devine caudal la rumegtoare, fara
medial (Facies medialis) dispus medial i care la rumegtoare devine cranial.Marginea liber (Margo liber) este de obicei orientat ventral, dar la unele specii
devine caudal sau caudo-ventral. Marginea epididimar (Margo epididymalis) este
fixat de epididim i este de obicei situat dorsal.
Testiculul este învelit la exterior de seroas i alctuit dintr-o albuginee (Tunica
albuginea), alb-sidefie, inextensibil i parcurs de ramurile arterei testiculare care
realizeaz un desen caracteristic fiecrei specii. De la faa profund a albugineei se
desprind septe testiculare (Septula testis) care vor împri parenchimul testicular
(Parenchyma testis) în lobi testiculari (Lobulis testis) i care vor forma mediastinul
testicular (Mediastinum testis). Parenchimul testicular este format din vase, nervi, tubi
seminiferi contori (Tubuli seminiferi cortorti) i tubi seminiferi drepi (Tubuli
seminiferi recti), acetia din urm formând reeaua testicular (Rete testis). De la nivelul
reelei testiculare spermatozoizii sunt dirijai spre epididim prin canaliculele eferente
(Ductuli efferentes testis) plasate în capul epididimului.
EPIDIDIMUL
Epididimul (Epididymis) este un organ alungit, situat de-a lungul axului
longitudinal i pe marginea epididimar a testiculului. Are rolul de a primi, matura i de a
transporta spermatozoizii în canalul deferent. Este alctuit din cap, corp i coad.
Capul epididimului (Caput epididymis) este situat la extremitatea capitat a
testiculului, lateral de conul vascular. Conine un numr variabil de canale eferente care
conflueaz, formând canalul epididimar (Ductus epididymalis).
Corpul epididimului (Corpus epididymis), plasat pe marginea epididimar a
testiculului, formeaz cu acesta "bursa testicular", echivalentul bursei ovariene lafemele, fiind strbtut de canalul epididimar.
Aparatul genital mascul Marius Pentea
Coada epididimului (Cauda epididymalis), plasat la extremitatea caudat a
testiculului, este legat de epididim prin ligamentul propriu al testiculului (Lig. testis
proprium).
Epididimul este suspendat de mezoul epididimar (Mesoepididymis) care se extinde
pân la testicul prin mezorchiul distal (Mesorchium distale). Între mezorchiul distal,
testicul i epididim se delimiteaz bursa testicular (Bursa testicularis).
TUNICILE TESTICULARE
Tunicile testiculare (Tunicae testis) grupeaza o serie de foie care învelesc
testiculele i epididimul.
Embrionar, testiculele se dezvolt în cavitatea abdominal la toate mamiferele
domestice, unde sunt acoperite de peritoneul cavitii abdominale i sunt suspendate de
mezorchium. Sub influena diverilor factori genetici i hormonali se desfoar procesul
de migraie testicular, de pe plafonul cavitii abdominale în pungile testiculare, situate
extraabdominal. Vârsta la care se realizeaz migraia testicular este diferit în funcie de
specie, astfel la mânz testiculele se exteriorizeaz în primele 2-3 luni de via, la viel i
Aparatul genital mascul Marius Pentea
miel dup 3-4 luni de dezvoltare fetal, la suine i carnivore migraia testiculelor are loc
în preajma parturiiei.
Deficienele de migraie testicular sunt mai frecvente la speciile la care coborârea
testiculelor în pungile testiculare se realizeaz mai târziu, ecvine, suine, carnivore.
Necoborârea unuia sau a ambelor testicule se numete criptorhidie sau ectopie
testicular. În funcie de topografia regiunii, criptorhidia poate fi: inghino-scrotal,
inghinal, perineal.
Învelitorile testiculare sunt situate în regiunea inghinal sau perineal, fiind
reprezentate de la exterior la interior de: tunica extern, tunica mijlocie, tunica intern.
Tunica extern este reprezentat de pielea regiunii respective care formeaz scrotul
(Scrotum) i care este alctuit din pielea scrotal i tunica dartoic.
Pielea scrotal (Cutis scrotis) este fin, onctuoas, elastic, subire, pigmentat i
acoperit cu pr sau lân, bogat în glande sebacee i sudoripare, formând o pung
comun pentru ambele testicule. La exterior este parcurs median de rafeul scrotal
(Raphe scrotis) prelungit anterior cu rafeul prepuial i care reprezint linia de orientare
în cazul manoperelor de castrare.
Tunica dartoic (Tunica dartos) deriv din hipoderm, fiind alctuit din fibre
musculare netede, elastice, median formând septul scrotal (Septum scrotis), care se
prinde de fascia superficial a penisului. Fibrele musculare dartoice determin aspectul
încreit al scrotului în timpul contraciei indus de diferii factori excitani termici sau
mecanici.
Tunica mijlocie, reprezentat de fascia spermatic extern (Fascia spermatica
externa), este alctuit din dou planuri de fibre suprapuse i care alunec unul peste
altul. Fascia spermatic extern deriv din fascia muchiului oblic extern al abdomenului,
la exterior vine în contact cu tunica dartoic, iar la interior cu muchiul cremaster i cu
fascia spermatic intern.
Muchiul cremaster (M. cremaster) este format din fascicule musculare striate ce
provin din muchiul oblic abdominal intern i din muchiul transvers al abdomenului, are
originea pe fascia iliac i terminaia pe fascia spermatic intern. Contracia i relaxarea
muchiului cremaster induce coborârea respectiv ridicarea testiculelor în cavitatea
vaginal.
Tunica intern a învelitorilor testiculare este reprezenat de fascia spermatic
intern i de tunica vaginal.
Fascia spermatic intern (Fascia spermatica interna) deriv din fascia transvers
a abdomenului de care este fixat la nivelul inelului inghinal profund. La exterior este
cptuit de muchiul cremaster.
Tunica vaginal (Tunica vaginalis) reprezint o evaginare a peritoneului parietal
care cptuete peretele ventral al abdomenului. Prezint o foi parietal (Lamina
parietalis) care acoper fascia spermatic intern i o foi visceral (Lamina visceralis)
care învelete testiculul i funiculul spermatic. Între cele dou foie se delimiteaz
cavitatea vaginal (Cavum vaginale) care conine testiculul, epididimul i poriunea
incipient a funiculului spermatic. Canalul vaginal (Canalis vaginalis) reprezint "gâtul"
tunicii interne, conine funiculul sau cordonul spermatic ce se termin dorsal la nivelul
unui inel vaginal (Anulus vaginalis). Acest inel vaginal provine din invaginarea
peritoneului parietal prin inelul inghinal profund (Anulus inguinalis profundus),
delimitat între ligamentul inghinal i muchiul oblic intern al abdomenului.
Aparatul genital mascul Marius Pentea
Funiculul spermatic (Funiculus spermaticus) este o formaiune vasculo-nervoas,
de form conic, foarte alungit, care se întinde între extremitatea capitat a testiculului i
inelul vaginal, pentru a ptrunde apoi în cavitatea abdominal. La exterior este acoperit
de seroasa visceral. Funiculul spermatic este format din: canalul deferent, artera
testicular, vena testicular, vase limfatice, plexul testicular nervos, muchiul cremaster
intern. Lungimea funiculului spermatic este variabil în funcie de specie.
CANALUL DEFERENT
Canalul deferent (Ductus deferens) este un conduct spermatic foarte lung, plasat în
continuarea cozii epididimului, tranziteaz inelul i cavitatea vaginal împreun cu
celelalte componente ale funiculului spermatic. Traverseaz cavitatea abdominal i
cavitatea pelvin, fiind plasat în pliul urogenital pentru a se termina dorsal de uretr prin
canalul ejaculator. Acest traiect lung permite sistematizarea canalului deferent în trei
Poriunea vaginal se întinde de la coada epididimului pân la inelul vaginal, fiind
susinut de mezoul deferenial (Mesoductus deferens), alturi de cordonul vasculonervos
testicular i formând cu acesta funiculul spermatic.
Poriunea abdominal este scurt, se întinde de la nivelul inelului vaginal pân la
intrarea în cavitatea pelvin, de unde se va continua cu poriunea pelvin. În cavitatea
pelvin, mezourile defereniale se unesc transversal, formând plica uro-genital care se
întinde între rect i vezica urinar i care cuprinde median între canalele deferente, uterul
masculin, vestigiul canalelor Müller.
Poriunea terminal a canalului deferent se dilat formând ampula canalului
deferent (Ampulla ductus deferentis), absent la vier i motan. Mucoasa ampulei conine
glande ampulare (Gld. ampullae). Distal, canalul deferent se îngusteaz, se dispune
ventral de prostat i se deschide în uretr alturi de simetricul i de glandele veziculare
cu care formeaz canalul ejaculator (Ductus ejaculatorius), foarte lung la motan i mai
scurt la taur, berbec i ap. La câine i motan, fiecare canal deferent se deschide separat în
uretr pe câte un colicul seminal (Colliculus seminalis), iar la vier canalele deferente se
deschid separat în uretr printr-un orificiu ejaculator (Ostium ejaculatorium), plasat la
nivelul unei depresiuni.
GLANDELE GENITALE ACCESORII
Glandele genitale accesorii (Glandulae genitales accesoriae) sunt considerate
glande anexe ale aparatului genital mascul deoarece produsul lor de secreie se vars în
uretr în momentul ejaculrii, unde se amestec cu fluidul seminal i asigur nutriia
spermatozoizilor.
Sunt reprezentate de: ampula canalului deferent, prostat, glandele veziculare,glandele bulbouretrale. Dezvoltarea i funcionarea glandelor genitale accesorii este
controlat i dirijat de hormonii sexuali i sunt în general explorabile prin tueu rectal
(manual la animale mari sau digital la animale de talie mic). La masculii castrai de
timpuriu dezvoltarea lor înceteaz, iar la cei castrai mai târziu se produce atrofierea i
disfuncionalitatea lor.
Ampula canalului deferent (Ampulla ductus deferentis) conine în mucoas glande
ampulare cu activitate secretorie ridicat. La speciile la care nu exist ampula canalului
deferent, canalele deferente conin în poriunea lor terminal glande cu activitate
secretorie.
Glandele veziculare (Gl. vesicularis) sau glande seminale, sunt organe pereche,
plasate dorso-lateral de colul vezicii urinare i de canalul deferent corespondent, se
deschid în canalul ejaculator prin canalul excretor (Ductus excretorius).
Prostata (Prostata) este prezent la toate mamiferele, plasat dorsal pe uretra
pelvin, în care se deschide prin numeroase canalicule prostatice (Ductuli prostaticii).
Este alctuit din poriunea conglomerat sau corpul prostatei (Corpus prostatae)
i poriunea diseminat (Pars diseminata). Corpul prostatei este uneori divizat într-un
lob drept i un lob stâng (Lobus dexter et sinister), unii prin istmul prostatei (Isthmus
prostatae). Faa dorsal (Facies dorsalis) a corpului prostatei vine în contact cu rectul,
iar faa ventral (Facies ventrale) se muleaz pe originea uretrei. Structural, prostata
este alctuit dintr-o capsul (Capsula prostatae), situat la exterior, care acoper
parenchimul prostatei.
Glandele bulbo-uretrale (Glandula bulbourethralis) sunt organe pereche, de form
ovoid sau aplatizate, dispuse pe faa dorsal a poriunii terminale a uretrei pelvine i se
vars fiecare în uretr, în general printr-un singur conduct excretor (Ductus glandulae
bulbourethralis).
URETRA MASCULIN
Uretra masculin (Urethra masculina) reprezint un conduct genitourinar care
începe la nivelul orificiului uretral intern de pe colul vezicii urinare, pentru a se termina
la vârful penisului prin orificiul extern al uretrei. Are rol de transport fie al urinii, fie al
spongioas.
Poriunea pelvin (Pars pelvina) are un traiect ventral, pe planeul cavitii
pelvine, fiind sistematizat într-o poriune preprostatic i o poriune prostatic.
Poriunea preprostatic (Pars preprostatica), foarte scurt, reprezint poriunea
urinar a uretrei. La trecerea ei peste arcada ischiadic, uretra se îngusteaz i formeaz
istmul uretrei (Isthmus uretrae), acoperit de glandele bulbouretrale.
Poriunea prostatic (Pars prostatica) este acoperit de prostat, în ea se deschid
canalele deferente, prostata i veziculele seminale, de o parte i de alta a crestei uretrale.
Veziculele seminale i canalele deferente se deschid în comun la nivelul coliculului
seminal (Colliculus seminalis), care la armsar, taur, berbec formeaz canalul ejaculator.
Poriunea spongioas (Pars spongiosa) este situat în jgheabul uretral al corpului
cavernos al penisului i se deschide la exterior prin orificiul extern al uretrei de la nivelul
glandului penian.
PENISUL
Penisul (Penis) reprezint organul copulator masculin, plasat diferit în funcie de
specie, fie în regiunea inghinal, fie subanal cu orientare caudal. Este format din esut
erectil i este înconjurat de pielea regional care formeaz prepuul (Preputum). Rolulpenisului este în acuplare i de depunere a spermei în cile genitale feminine.
În ansamblu, penisul este constituit din rdcin, corp i gland.
Rdcina penisului (Radix penis) reprezint locul unde se unesc cele dou brae
ale penisului (Crus penis), inserate separat pe arcada ischiadic. Contopirea celor dou
brae începe de la rdcina penisului spre vârf.
Corpul penisului (Corpus penis) reprezint poriunea mijlocie a penisului, cuprins
între faa intern a coapselor. Dorsul penisului (Dorsum penis) reprezint faa dorsal a
corpului penian, fiind parcurs de anul dorsal (Sulcus penis dorsalis), iar faa uretral
(Facies urethralis) reprezint faa ventral a corpului penian, parcurs de anul uretral
(Sulcus urethralis).
Poriunea liber a penisului (Pars libera) reprezint poriunea distal a organului
cuprins în pielea regional numit prepu sau furou.
Prepuul (Preputium) este format din dou lame, una extern i alta intern, având
aspect tubular.
Lama extern (Lamina externa) a prepuului, reprezentat de piele, este strbtut
de rafeul prepuial (Raphe preputii), prezint orificiul prepuial (Ostium preputiale).
De la acest orificiu lama extern se continu cu lama intern (Lamina interna), în care
se gsesc glande prepuiale (Gl. preputiales), care sunt de fapt glande sudoripare i
sebacee modificate i care secret smegma prepuial.
Lama intern delimiteaz o cavitate prepuial (Cavum preputiale) în care se
adpostete poriunea liber a penisului când este în repaus. Prepuul este acionat de doi
muchi, muchiul prepuial cranial sau protractor al furoului i muchiul prepuial caudal
sau retractor al furoului.
Glandul penisului (Glans penis) este o formaiune erectil distinct, care reprezint
vârful penisului. Are form diferit în funcie de specie i prezint dou formaiuni, colul
i coroana glandului. Pe gland se deschide uretra prin orificiul extern al uretrei (Ostium
urethrae externum).
Structural, penisul este constituit din: corp cavernos, corp spongios, muchi.
La exterior, penisul este acoperit de albuginee, din care se desprind o serie de
trabecule, care se întrees i alctuiesc cavernele corpului spongios, nite spaii cptuite
de endoteliu, care conin i o mic cantitate de sânge, atât în erecie cât i în repaus.
Corpul cavernos (Corpus cavernosum penis) este bifid la nivelul rdcinii penisului
i efilat la nivelul glandului, reprezint elementul principal al constituiei penisului,
determinând dimensiunile sale. În funcie de predominana trabeculelor sau a cavernelor
corpului cavernos, penisul poate fi de dou tipuri: penis de tip fibroelastic, de constituie
ferm permanent, în care predomin structura trabecular; penis musculocavernos, de
constituie ferm numai în erecie i flasc în repaus, în care predomin structura
cavernoas, iar peretele este bogat în fibre musculare netede.
Corpul spongios (Corpus spongiosum penis) înconjoar uretra penian, întinzânduse
de la bulbul penisului pân la gland. Structura corpului spongios este asemntoare cu
Aparatul genital mascul Marius Pentea
cea a corpului cavernos, albugineea este mai subire i mai elastic, cavernele fiind
dispuse mai ordonat în jurul uretrei i umplute de sânge i în repaus.
Sub influena stimulilor sexuali si a arcului reflex medular, erectia se realizeaza
printr-un aflux de sânge arterial, astfel ca la tipul de penis musculocavernos are loc
alungirea i îngroarea organului (armsar), iar la tipul de penis fibroelastic alungirea
organului se realizeaz prin tergerea flexurii sigmoide (Flexura sigmoidea penis), o
inflexiune care se realizeaz pe traiectul corpului penisului, întâlnit la vier, taur, berbec.
Penisul este acionat de o serie de muchi care au rolul de a dirija penisul în timpul
copulaiei, de a comprima venele de descrcare, de a accelera progresia i deversarea
ejaculatului, de a comprima i retrage penisul în furou dup copulaie.
Muchiul uretral (M. urethralis) aparine uretrei, fiind un muchi striat, impar.
Muchiul ischio-cavernos (M. ischiocavernosus) particip la realizarea ereciei,
favorizând intromisiunea. Este un muchi striat care are originea pe tuberul ischiadic i
terminaia pe corpul penisului.
Muchiul retractor al penisului (M. retractor penis) este un muchi neted, care
fuzioneaz cu precedentul. Are originea pe faa ventral a corpului primelor vertebre
coccigiene i terminaia pe penis.
PARTICULARITI SPECIFICE ALE APARATULUI GENITAL MASCUL
La armsar învelitorile testiculare situate în regiunea înghinal sunt globuloase i
puternic pigmentate. Rafeul scrotal este bine marcat. Pielea scrotal este fin, bogat în
glande sebacee i sudoripare, fiind onctuoas la palpare. Testiculele sunt ovoide, având
axa mare aproape orizontal. Marginea liber a testiculelor este orientat ventral sau
ventro-caudal. Artera testicular, extrem de flexuoas, formeaz la nivelul extremitii
capitate a testiculului un “con vascular”. De la nivelul marginii epididimare ajunge pe
marginea liber a testiculului, unde are un aspect sinuos pân la extremitatea capitat a
testiculului, apoi emite colaterale care urc pe feele testiculului pân la jumtatea lor.
Aparatul genital mascul Marius Pentea
Venele testiculare însoesc arterele i formeaz dup confluare plexul pampiniform
(Plexus pampiniformis) care particip la formarea cordonului spermatic. Epididimul se
ataeaz de marginea dorso-lateral a testiculului, având un corp foarte dezvoltat i un
cap redus, dar care acoper parial extremitatea capitat a testiculului.
Canalul deferent este lung, inelul vaginal este variabil, msurând între 2-5 cm,
conductul ejaculator este scurt sau absent.
Glandele veziculare au aspect piriform, sunt cavitare, localizate parial în pliul urogenital,
lateral de uretr i de ampula deferent.
Prostata acoper parial glandele veziculare i este reprezentat în totalitate de
poriunea conglomerat. Corpul prostatei este divizat într-un lob stâng i un lob drept,
unite prin istmul prostatei. Secreia prostatei se elimin printr-o serie de canalicule, la
nivelul sinusului prostatic, de o parte i de alta a coliculului seminal.
Glandele bulbouretrale sunt ovoide, de mrimea unui ou de porumbel, acoperite
complet de muchiul uretral. Produsul lor de secreie se vars în uretr prin 3-6
canalicule. Uretra pelvin este scurt.
Penisul este de tip musculocavernos, lung i voluminos, susinut de ligamente
suspensoare foarte puternice. Glandul este dezvoltat, cu aspect de ciuperc a crui
margine formeaz coroana glandului (Corona glandis), foarte evident în erecie. Pe
gland se afl fosa glandului (Fossa glandis), adânc i marcat de orificiul extern al
uretrei printr-un proces uretral scurt. Lama intern a prepuului realizeaz o cut
prepuial (Plica preputialis), care delimiteaz un inel prepuial (Anulus preputialis),
legat de lama extern a prepuului printr-un frâu prepuial (Frenulum preputiales).
La taur pungile testiculare sunt plasate în regiunea inghinal, foarte alungite, cu
aspect pendulant. Testiculele sunt ovoide, având axa mare orientat vertical, marginea
liber orientat lateral, iar extremitatea caudat ventral. Artera testicular emite ramuri
flexuoase ce acoper în totalitate feele testiculului.
Epididimul are capul foarte dezvoltat, corpul subire i dispus median, iar coada este
voluminoas, cu aspect de tubercul.
Canalul deferent este lung i uor de palpat, inelul vaginal îngust.
Glandele veziculare sunt uor de palpat transrectal, bine dezvoltate i au suprafaa
neregulat, uor boselat, datorit faptului c sunt rsucite pe ele însui .
Prostata are corpul mic i aplatizat, uor bilobat i lrgit transversal, iar poriunea
diseminat este foarte dezvoltat.
Glandele bulbouretrale sunt mici, rotunjite, de mrimea unei nuci, acoperite de
bulbul spongios i nu pot fi palpate transrectal.
Uretra pelvin este foarte lung, uniform i îngust.
Penisul este de tip fibroelastic, constituie ferm, cilindroid i caracterizat de flexura
sigmoid (Flexura sigmoidea penis) sau "S"-ul penian. Glandul este redus, conic i uor
rsucit spre stânga, iar procesul uretral uor deviat spre dreapta glandului.
Prepuul este lung, îngust, iar orificiul prepuial este garnisit cu peri lungi.
La berbec i ap pungile testiculare sunt situate în regiunea inghinal, scrotul fiind
acoperit de lân. Testiculele sunt în general mai voluminoase la berbec decât la ap, mai
sferice decât la taur i au axa mare orientat vertical. La berbec, capul epididimului
acoper toat extremitatea capitat a testiculului, corpul epididimului este subire i
rectiliniu, iar coada este bine detaat de corp i acoper în totalitate extremitatea caudat
a testiculului. Artera testicular este orientat ctre faa caudat a testiculului i realizeaz
Aparatul genital mascul Marius Pentea
flexiuni mai puine decât la taur. La ap, epididimul seamn cu cel de la taur, având
capul i corpul mai reduse, iar coada foarte dezvoltat, cu aspect de tubercul.
Glandele veziculare sunt mici i rotunjite.
Prostata se caracterizeaz numai prin poriunea diseminat, corpul prostatei fiind
absent.
Glandele bulbo-uretrale sunt mici, de mrimea unei alune.
Penisul seamn atât la berbec cât i la ap cu cel de la taur, cu excepia poriunii
libere i a glandului. Glandul este mai voluminos, prevzut cu un proces uretral lung,
drept la berbec i curb la ap. Pe glandul penisului la berbec se realizeaz bilateral câte un
tubercul, cel stâng de culoare roietic, plasat la baza glandului, iar cel drept de culoare
alb situat la baza procesului uretral. Tuberculul spongios este erectil i situat pe faa
stâng a poriunii libere a penisului. Tuberculul spongios este absent. Prepuul este mai
scurt.
La vier pungile testiculare i testiculele sunt plasate subanal, la scurt distan de
anus. Rafeul scrotal este profund. Scrotul este "încreit" i acoperit de peri rari. Tunica
dartoic i muchiul cremaster sunt subiri. Testiculele sunt ovoide, cu axa mare orientat
oblic caudo-dorsal i cu extremitatea caudat mai aproape de anus.
Epididimul este foarte voluminos, capul i coada epididimului acoperind
extremitatea capitat respectiv extremitatea caudat a testiculului. Desenul arterei
testiculare este evident, dar artera testicular nu va atinge coada epididimului, fiind mai
puin flexuoas la nivelul marginii libere a testiculului, ramurile arterei testiculare
acoper în întregime feele testiculului.
Canalul deferent este relativ lung, lipsit de ampula deferent, iar pliul uro-genital
este larg.
Glandele veziculare sunt foarte dezvoltate, cu aspect piramidal, ajungând pân în
cavitatea abdominal i caudal ating glandele bulbouretrale.
Prostata este relativ redus, corpul prostatei este mic, ca o band îngust, iar
poriunea diseminat este foarte dezvoltat, fiind plasat sub muchiul uretral.
Glandele bulbouretrale sunt deosebit de dezvoltate, cu aspect cilindric i acoperind
în totalitate uretra pelvin. Sunt uor de palpat transrectal i au aspectul literei "H", cele
dou glande fiind unite transversal printr-o punte muscular.
Penisul este de tip fibroelastic, în general asemntor cu cel de la rumegtoare.
Flexura sigmoid este plasat mai cranial decât la taur. Glandul penisului este redus,
conic, spiralat, cu aspect de "tirbuon". Procesul uretral este rsucit spre dreapta i nu
depete glandul.
Prepuul are un orificiu îngust, iar dorsal realizeaz un diverticulul prepuial
(Diverticulum preputiale), o cavitate aplatizat dorso-ventral, bilobat, în contact cu
peretele abdominal i care se deschide pe plafonul prepuului. În acest diverticul se pot
acumula urina, celule epiteliale, secreiile unor glande, formând un amestec cu miros
fetid, care se va transmite crnii de vier. Prin castrarea timpurie a vierilor, diverticulul
prepuial rmâne rudimentar.
La canide pungile testiculare i testiculele sunt plasate pe faa intern a coapselor,
vizibile din spate. Pielea scrotal este fin, neted, pigmentat i parcurs de un rafeu
evident. Testiculele sunt sferice i relativ mici, oblice caudo-ventral. Epididimul este
foarte voluminos, capul i coada acoperind extremitile capitat respectiv caudat ale
Aparatul genital mascul Marius Pentea
testiculului. Desenul arterei testiculare nu este evident, colateralele arterei fiind puine i
nu ajung pân la mijlocul feelor testiculului. Funiculul spermatic este foarte lung.
Glandele veziculare sunt absente. Prostata este foarte dezvoltat, sferic, bilobat i
înconjoar aproape complet uretra. Poate fi examinat prin palpaie transrectal. Lobii
prostatei sunt bine individualizai morfologic i funcional.
Glandele bulbouretrale sunt absente.
Penisul este de tip musculocavernos, cilindric, situat pe feele interne ale coapselor,
exteriorizându-se în sens cranial de la arcada ischiadic. Este alctuit dintr-o poriune
proximal, cavernoas i o poriune distal, prevzut cu os penian. Osul penian se
dezvolt dup natere i rezult din osificarea distal a celor doi corpi cavernoi. Este
efilat la extremitatea sa distal i parcurs pe faa ventral de un an adânc în care este
plasat uretra pelvin. În cazul unor accidente se poate produce fractura osului penian.
Glandul penian este foarte dezvoltat i alctuit dintr-o poriune lung (Pars longa
glandis) i o poriune proximal sau bulbul glandului (Bulbus glandis). Aceast
formaiune, în erecie i în timpul coitului, menine "cuplai" cei doi parteneri pân la 30
minute.
Prepuul este lung i orificiul prepuial îngust.
La motan pungile testiculare i testiculele sunt plasate subanal. Scrotul este acoperit
de pr abundent. Testiculele sunt sferice, având axa mare dispus oblic caudo-ventral.
Epididimul este foarte dezvoltat i acoper 3/4 din circumferina testiculului. Artera
testicular realizeaz un "desen" caracteristic i parcurge faa lateral a testiculului în
direcie oblic caudo-ventral, întretind marginea liber a testiculului unde va emite
ramuri drepte dar scurte. Funiculul spermatic este relativ mai lung decât la canide.
Glandele veziculare sunt absente.
Corpul prostatei este globulos, acoper dorsal originea uretrei, iar poriunea
diseminat este reprezentat de o serie de lobuli glandulari rspândii în peretele uretrei.
Glandele bulbouretrale sunt foarte mici, de mrimea unui bob de mazre.
Penisul este de tip musculocavernos, fiind orientat caudo-ventral. Osul penian reprezint
baza poriunii libere a penisului, iar pe albugineea glandului se gsesc papile cornificate,
orientate oblic, caudal i care se atrofiaz dup castrare. Prepuul seamn cu cel de la
câine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu